29 iunie 2024 – Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Era o zi caldă de iunie.
Eu tocmai mă întorsesem acasă, de la maternitate, cu Efrem.

În timp ce treceam prin perioada de lăuzie și mă adaptam la nevoile unui bebeluș de 8 zile, primesc o notificare de la Facebook. O persoană ne-a dat tag într-un mesaj postat – de fapt, un strigăt de ajutor al unei mămici, pe un grup.

„Am o rugăminte: mă aflu într-o situație mai complicată. Sunt o tânără viitoare mămică și m-am certat cu părinții mei care nu sunt de acord cu sarcina mea (sau cu mine, în general). Ei erau cam singura mea sursă de venit stabilă, deoarece sunt studentă la o facultate al cărei orar nu îmi permite să lucrez. Postez anonim, deoarece nu doresc să îi denigrez; îi respect în continuare.

Doresc să aflu dacă puteți să îmi recomandați organizații sau ONG-uri care m-ar putea ajuta.
Vă mulțumesc anticipat!”

Postarea anonimă arăta multă înțelegere și respect pentru familia pe care mămica nu dorea să o denigreze sau să fie judecată de alte persoane care i-ar fi citit mesajul.

La scurt timp, o susținătoare Life Call a comentat la postare și ne-a recomandat:
„Îi urmăresc pe cei de la Life Call și văd că ei ajută mult astfel de cazuri. Cunosc și pe cineva personal care îi recomandă.”

Proaspăta mămică nu a stat mult pe gânduri și ne-a contactat.

***

2 iulie 2024 – Ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

„Bună ziua. Eu am scris postarea anonimă de pe grupul „Mămici de pretutindeni” în care ceream recomandări de asociații care m-ar putea sprijini.”

Acesta a fost începutul discuției pe care am avut-o cu C. Atât eu, cât și colega mea, Raluca – asistent social, am început să purtăm numeroase conversații pentru a afla mai multe despre situația ei.

Avea 21 de ani, era studentă la zi la o facultate dintr-un oraș mare din România. Îi plăcea mult ce studiase și… s-a îndrăgostit.
S-a îndrăgostit, a început să iubească și a avut încredere.

Rezultatul?
Un copil.

Vina copilului?
Niciuna! Absolut niciuna!

Asumarea partenerului?
Niciuna! Absolut niciuna!

Doar că unul e copil, celălalt e un bărbat în toată firea. O fire care l-a determinat să o părăsească pe C. și să nu îi ofere sprijin.

La 21 de ani, C.  purta în ea nu doar un copil, ci și greutatea unor decizii care ar fi făcut și oameni mai în vârstă să șovăie.

După ce partenerul a părăsit-o, C. a apelat la părinții ei. Simplu fapt de a apela la familia confirmă ideea că C. susține mult conceptul de familie și, indiferent de anumite probleme de relaționare pe care le-a avut cu părinții, ea îi respectă și îi prețuiește.

Dar, deși era plină de disperare, durere și era singură, părinții ei au ales să o forțeze să avorteze, amenințând-o că își vor retrage sprijinul – suma de bani pe care o trimiteau lunar – dacă C. va alege să păstreze copilul.

Ce discuții au avut, ce schimb de mesaj, negocieri și replici au fost între ei ne putem doar imagina.

Sau, mai bine, nici să nu ne imaginăm.

Căci sigur s-au spus lucruri din durere, din teamă, frică, la supărare.

C. a rămas statornică în hotărârea ei de a păstra copilul, în ciuda tuturor șantajelor și lipsei de sprijin.

Prima sarcină, primele săptămâni cu bebe în burtică, o minune.

Dar C. a trăit minunea această într-o atmosferă destul de ostilă.

Deși tânără, C. nu s-a lăsat influențată. A dat dovadă de multă maturitate și asumare, căutând soluții alternative.

C. era statornică în decizia de a păstra copilul, părinții erau statornici în decizia de a nu îi mai oferi sprijin dacă nu face avort. Și așa a fost… până… află la final până când!

Astfel a ajuns C. la noi.

Studenta, viitoare mamă, a primit sprijinul nostru, consiliere și îndrumare să găsească soluții la problemele care păreau că îi sugrumă visele.

Am ascultat-o mult.
Am îndrumat-o să analizeze problemele și din alte perspective.
Am căutat și sprijin local pentru găzduire.
Am fost acolo pentru ea.

Lunile au trecut și a venit toamna.

9 noiembrie 2024 – Ziua Sfântului Nectarie

Primul meu contact direct cu C. a fost într-o zi rece de toamnă. Știam că voi participa la un eveniment din orașul în care locuiește și nu am stat pe gânduri: am stabilit întâlnirea.

Pe holurile locației în care avea loc evenimentul, o văd urcând greoi scările.
Purta o rochie din catifea neagră, specifică gravidelor.
Îi contura atât de frumos corpul, dar făcea un contrast delicat cu părul ei blond, cârlionțat, și cu ochii albaștri.

Emana acel tip special de lumină pe care doar femeile însărcinate îl au.
Mâinile ei, mereu în mișcare, mângâiau protector burtica, în timp ce vorbea.
Ochii îi străluceau cu o hotărâre tăcută – genul de privire care emană recunoștință fără să rostească un cuvânt.

A fost o întâlnire pe care am experimentat-o mai mult în tăcere, dar care mi-a confirmat tăria și demnitatea mamei.

Evenimentul s-a încheiat, timpul a trecut.

Și a venit luna ianuarie.

 

***

7 ianuarie 2025 – Ziua Sfântului Ioan Botezătorul

Abia mă întorsesem de la slujbă când am deschis telefonul și am văzut o poză trimisă de colega mea, Raluca.

O fotografie cu C., care ținea aproape de obrazul ei bebelușul pentru care a luptat atât de mult!

Se vedea clar că bebelușul striga, plângea. Dar eu știu că era un semn: primul țipăt al lui Matias a fost de bucurie că a venit pe lume, în ciuda tuturor obstacolelor.

Numele său, însemnând „darul lui Dumnezeu”, părea mai potrivit ca niciodată. Acest dar divin i-a adus tinerei studente puterea de a merge mai departe.

***

Părinții ei, inițial împotrivitori, au fost în cele din urmă cuceriți de curajul fiicei lor. Au trecut de la insistențe pentru avort la oferirea sprijinului pentru chirie și utilități.
Cât de minunată e această întoarcere!
Ce dar a adus în viața lor Matias – inclusiv refacerea relațiilor dintre C. și părinții ei!

Iubirea pentru viața copilului din pântece a înmuiat inimile bunicilor lui Matias!

Din camera de cămin, unde și-a petrecut ultimele luni de sarcină, C. pășește acum într-o nouă etapă a vieții.

Cu sprijinul Life Call, care i-a asigurat toate analizele medicale necesare în timpul sarcinii, ea își poate concentra energia asupra lui Matias și asupra planurilor de viitor.

Din toamnă, va relua studiile, dar până atunci își dedică timpul celui mai important rol din viața ei: acela de mamă!

Privind înapoi la datele importante din povestea lor, nu pare a fi o simplă coincidență că fiecare moment crucial s-a aliniat cu zilele unor sfinți protectori.

Life Call continuă să fie alături de C. și Matias, oferindu-le sprijin pentru cele necesare îngrijirii copilului.


Povestea lor ne reamintește că, uneori, tot ce are nevoie o mamă este să știe că nu este singură pe acest drum.

Tu, chiar dacă nu ai ocazia să intri în contact direct cu astfel de situații, o poți face prin intermediul nostru. Suntem intermediarii tăi în a ajuta astfel de cazuri.

Sprijinul tău poate fi donat în conturile de mai jos.

Asociația Life Call

💳 LEI: RO48BTRLRONCRT0532952101

💳 EUR: RO95BTRLEURCRT0532952101

💳 USD: RO02BTRLUSDCRT0532952101

sau 📲 Trimite un SMS cu textul FEMEIE la 8845 și donează 2 euro/lună.

Mulțumesc!
Adelina